Maria Gheorghe

Maria: „Dacă poți să faci un bine cuiva, fă-l!”

Maria Gheorghe este, anul acesta, Project Manager „Zâmbete în dar”, iar anul trecut s-a ocupat de partea marketing a JCI Târgu Mureș, implicânduse și în campania de donare de sânge.

Este dezvoltator web și PM pe partea francofona pentru o firmă de IT.

Cum și de ce profesia aceasta?

Maria: Oarecum, m-a ales ea pe mine. Nu este ceea ce am vrut să fac, dar pot zice că-mi place și că am învățat foarte multe lucruri, atât pe plan profesional cât și pe plan personal. Ca persoană, prin clienții pe care îi am și i-am luat drept exemplu în multe situații și, de asemenea, și datorită colegilor foarte faini care mi-au oferit adevărate lecții de viață prin ceea ce au făcut și prin ceea ce sunt ei.

Cum ai aflat de JCI?

Maria: De JCI am aflat de la Ionela,colega mea de birou. Era o perioadă în care îmi doream să fiu voluntar, fiindcă deși îmi place ceea ce fac la muncă, nu aveam sentimentul acela care să mă facă să simt că am ajutat pe cineva la sfârșitul zilei sau că am făcut pe cineva fericit. Inițial, am vrut să mă înscriu la cei de la „Ajungem mari”, dar am auzit, cum spuneam, de la Ionela de JCI și am realizat că oferă mult mai mult, că se axează pe dezvoltare personală pe toate planurile și că poți să îți alegi proiectul prin care dorești să te dezvolți.

Au fost perioade in care te ai gândit sa renunți la JCI?

Maria: Nu, în niciun caz. Poate că au fost perioade în care am fost obosită și cumva prinsă cu multe lucruri și am lăsat voluntariatul puțin pe planul 2, dar la proiectul „Zâmbete în dar” nu aș putea să renunț sau, chiar dacă aș renunța, tot aș mai vizita copiii, e un fel de pansament pentru suflet care îți dă satisfacție.

Cum și cu ce te ajuta faptul ca te implici in JCI?

Maria: Pe lângă satisfacția sufletească, pot să spun că mă ajută să mă dezvolt personal. Mi-am dat seama de nevoile copiilor, de cum funcționează tot sistemul de adopție, de cum sunt organizate casele familiale și cum funcționează. Și, da, mi se pare că JCI este o echipă de oameni frumoși care au aceleași obiective.

Pentru ce categorie de beneficiari ți-e greu sa spui nu?

Maria: Pentru orice categorie, nu contează vârsta lor sau problemele pe care le au. Consider că e important să ajuți și nu contează categoria, vârsta sau etnia. Dacă poți să faci un bine cuiva, fă-l!

Care a fost cel mai dificil moment ca PM?

Maria: Cel mai dificil moment a fost tabăra de dezvoltare personală pentru copiii din centre de plasament. A fost o provocare, deoarece nu am mai organizat o tabăra cu un număr atât de mare de copii. Totul a ieșit mai bine de cum mă gândeam, pentru că au fost mulți oameni care ne-au sărit în ajutor cu donații, colegii din JCI s-au implicat foarte mult și într-un număr mare, inclusiv mulți colegi care nu fac parte din echipa proiectului „Zâmbete în dar”.

Dacă nu ai fi în JCI Târgu Mureș, care ar fi criteriile după care ai alege o organizație în care să faci voluntariat?

Maria: Consider că cel mai bine e să contactezi persoanele care fac parte din acea comunitate și să vorbești cu ei față în față. M-aș interesa cu ce se ocupă și ce proiecte au, cât de mult se implică și ce fel de oameni fac parte din organizația respectivă.