Pages Navigation Menu

Să fii părinte înseamnă să fii (pre)ocupat cu fericirea

Zilele trecute urmăream un film în care una dintre mame i-a spus prietenei ei, o altă mamă, ambele având o mină îngrijorată: Doar părinții conștienți pot avea copii fericiți. Ok, până aici mi-a fost clar, însă majoritatea cuplurilor în cadrul cărora „dragostea se face în minim 3” mi-a mărturisit că un adult, oricât de mult și-ar dori să devină părinte, nu poate să purceadă în acest proces fără o doză dolofană de inconștiență. Pentru că altfel am ajunge din nou la povestea cu “Și uite așa, au dispărut dinozaurii…”. Prin urmare, înțeleg că nu poți fi conștient fără să fii, mai întâi, inconștient. Dar oare poți să te transformi de la sine putere (curaj, mai bine spus), fără sprijinul cuiva avizat în a-ți etala soluții în vremuri de criză (pre sau post natală)?

Uite așa se face că mă întorc, din nou, la cartea mea de referință în ceea ce privește toate chestiunile esențiale ale vieții – Micul Prinț – în cuprinsul căreia ni se relevă, la un moment dat, faptul că “nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim” și că odată realizat acest fapt „devenim de-a pururi responsabili pentru ceea ce am îmblânzit”. Ei bine, cred că aceste vorbe nu vor fi nicicând mai valabile ca în relația unui părinte cu copilul său. În plus, reciproca este mai mult decât reală. Părinții își educă odraslele într-o măsura mai mare, sau chiar mai mică, decât sunt ei, la rândul lor, educați de proprii copii.

Internetul, presa scrisă și cea televizată de profil, precum și lucrările specialiștilor în medicina infantilă sunt pline de mărturisiri, de concluzii la care s-a ajuns în urma unor ani intenși de cercetări în domeniu. Cu toate acestea, femeile se confruntă fiecare, individual, cu terori albe ce survin în timpul sarcinii, se acutizează la momentul nașterii și capătă dimensiuni sperioase în perioada postnatală. Din tot acest amalgam de informații, este dificil uneori să discerni ce-i corect și, mai ales, potrivit pentru familia ta. Spre deosebire de generațiile de dinaintea noastră, cei care au privilegiul de a fi părinți în vremurile actuale (da, este un privilegiu!) își pot reinventa relația cu copiii lor, acest lucru fiind, cel puțin în aparență, mai facil. Acest lucru este posibil în primul rând deoarece sentințele au fost înlocuite de o mulțime de posibilități de a-i educa sau de a-ți petrece timpul alături de ei. Iar posibilitățile atârnă mai ales de capabilitatea unui părinte de a se informa.

De o vreme bună încoace, a devenit viral un termen care combină toate acele aplecări pline de grijă pe care un părinte le are în relația cu copilul său, și anume: parentingul. Acest parenting, cel puțin pentru mine, semnifică o cronologie asumată a tacticilor și abordărilor pe care un părinte cerebral și iubitor o desfășoară zi de zi pentru creșterea armonioasă a micuților din familie.

parenting pentru sanatate

Venind în întâmpinarea celor pentru care familia nu doar că este un lucru important, ci este totul. Asociația “Împreună pentru copiii cu cancer” în colaborare cu asociația noastră, JCI Târgu-Mureș, am organizat marți, 16 februarie 2016, la Hotel Grand Târgu-Mureș, evenimentul caritabil intitulat “Parenting pentru sănătate”, prezidat de Gabriela Farczadi și Alexandra Latcu, alături de invitata dr. Luminița Chereghețiu. Aceasta din urmă, în loc de introducere, a relatat celor peste 70 de participanți o imagine surprinsă chiar în drum spre întâlnirea cu noi: în trafic, într-una dintre mașini, a observat cum o fetiță (aflată la o vârstă prea fragedă pentru a se lipsi de acel scaun de protecție special conceput pentru autovehicule) stătea așezată cuminte pe bancheta din spate fără centura care a devenit obligatorie până și în cazul adulților. Ceea ce voia să deducem din această situație este faptul că, deși părinții țin nespus de mult ca odraslele lor să-și însușească un cod al bunelor maniere astfel încât să pară, în orice moment din zi sau din noapte, bine crescuți, uită de aspecte esențiale ce le-ar putea periclita viața și sănătatea. Invitata a adăugat, cu un aer amuzat și ironic, că un deget introdus pe (cât se poate de) ascuns în nas nu a omorât pe nimeni, în schimb un simplu cordon se poate să facă diferența între a fi și a nu mai fi. Începând cu această aluzie, a urmat un fir roșu al discuțiilor ce au inclus sfaturi, rezoluții sau idei privind chestiunile majore cu care un părinte se confruntă zilnic: stresul care împovărează cuplurile parentale și motivele pentru care este necesar să învețe să se relaxeze, dar și anxietatea la care este supus copilul în diferitele perioade de creștere, alimentația, somnul, mișcarea și…ecranele (însemnând întreg arsenalul TV-PC-tabletă-telefon mobil).

Specialista a reamintit celor prezenți că deciziile deștepte pot fi luate fără prea multe greșeli anterioare și că acestea se leagă până și de lucrurile cele mai mărunte. De la modalitatea de a comunica cu copilul tău și de a-i arăta că îl iubești, până la trasarea unor reguli și aplicarea cu consecvență a acestora, fără a-l brusca, sunt aspecte care țin de educarea corectă și sănătoasă a celui mic.

parenting pentru sanatate 3

Fără doar și poate, momentul nașterii unui copil este unul crucial care, odată cu timpul, ne redefinește pe nesimțite. De regulă, ceea ce iubim mai mult pe lume nu ne simplifică viața, însă ne dă un rost și ne certifică faptul că pășim în viața care trebuie. Dragi părinți, din acest motiv, concentrați-vă pe o singură preocupare: aceea de a fi fericiți.

-Lidia Laszlo

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *